Porsche Spyder și "Universitatea de Gimnastică Stanford"
Nu despre dreptul lui David Popovici de a face ce vrea cu banii la 19 ani este vorba, ci despre "incentive-urile" pe care le setăm în România sportivilor, premiindu-i regește pe campioni
David Popovici a spart €120k pe o mașină sport de lux. Asta e știrea, și legat de ea, am văzut tot felul de păreri, dar niciuna care să mi-se pară că surprinde esențialul, ba mai mult, unele chiar m-au triggered grav (Hello again, Cătălin Tolontan), pentru că sunt complet anapoda, ratează întrebări importante și perpetuează mistificări ale realității.
Discuțiile au pornit de la podcastul lui Micutzu unde Popovici a făcut marea dezvăluire: și-a luat un Porsche Spyder1 după ce au intrat banii din premierile olimpice.
Am observat că societatea Românească - și aici mă refer la jurnaliști, influenceri, formatori de opinie - nu este în stare să privească mai departe de efecte : “David Popovici și-a luat Porsche din banii lui - o fi bine, o fi rău ? Vai, cum ne permitem să-i comentăm deciziile ?! ” , și să se uite la cauze :
(1) Popovici e încă un puști ; (2) Are o sumedenie de bani pe mână
Deci (1) + (2) = 🏎️ in mod natural, in 99% din cazuri.
Dar oare e ceva în neregulă la însăși premisele enumerate mai sus ?
Faptul că David Popovici e tânăr și își dorește experiențe și senzații tari e ceva natural. Nu poate fi schimbat.
Dar faptul că are mulți bani, ce-a de-a doua premisă necesară pentru a-și lua Porsche Spyder cu banii jos ? Este și asta perfect normal, dat fiind cine este David Popovici ? Eh, abia aici începe discuția importantă de avut, pe care eu nu am văzut-o nicăieri.
“Sigur ! - se va spune - doar e dublu campion mondial, e campion olimpic și medaliat cu bronz, fost deținător de record pe sută, e normal să fie plin de bani” Ei bine - NU. Surpriză ! Înotătorii de top în lumea largă, nu câștigă chiar așa mulți bani, din păcate.
De unde are David Popovici atunci marea majoritate2 a banilor cu care își îndeplinește visele adolescentine (din nou - perfect legitime, în condițiile date !) ? Din generozitatea excesivă a Statului Român față de campionii din sport.
Aceste aspecte esențiale - sursa de proveniență a banilor și diferențele de “economics” dintre înot și alte sporturi lucrative dpdv al încasărilor pe care le generează - par să le scape multor comentatori ai acestei știri, inclusiv lui Florin Gardoș care se solidarizează cu dreptul sportivilor de a-și cumpăra mașini scumpe, nepărând să înțeleagă că în 2010 banii lui pentru BMW Seria 6 Coupé veneau de la Gigi Becali, fotbalul fiind un sport profitabil, cu sute de milioane puse în joc din bilete, drepturi TV și transferuri, spre deosebire de banii lui Popovici (și cei ai Cristinei Neagu) care vin de la Ministerul de Interne și COSR (și respectiv PMB) și sunt pentru înot și handbal, niște sporturi care trăiesc din subvenții.
Nu despre dreptul lui David Popovici de a sparge banii pe ce îl taie capul la 19 ani este vorba. Ci despre disonanța dintre condițiile precare de antrenament pe care el le reclamă, și banii publici exagerat și nencesar de mulți cu care noi în România ne premiem sportivii.
Vrem să avem câțiva campioni foarte bogați, îmbogățiți în special din generozitatea cu care îi premiem și plătim din surse publice ? Sau vrem să-i stimulăm doar atât cât este nevoie pentru a-i ține motivați, să-i încurajăm să facă școală (eventual și la Americani, de ce nu ?), să devină în viitor independenți financiar, și prin asta să ne rămână mai mulți bani pentru a îmbunătăți condițiile de pregătire, punând astfel bazele pentru a avea mai mulți campioni, nu doar câțiva ?
Este exact ceea ce zice și Popovici în secvența de mai jos, doar că nu realizează că o parte din problemă sunt chiar…. banii prea mulți pe care Statul Roman îi bagă lui însuși (și altora ca el) în buzunar.
„Dacă eu i-aș aduce într-o vizită sau în vreun cantonament pe adversarii mei sau pe prietenii mei din alte țări, să se antreneze cu mine la Lia Manoliu, ar zice că îmi bat joc de ei. Ar zice: «Nu, nu, e o glumă, hai du-ne unde te antrenezi» Eu sunt convins că nu m-ar crede.“
Poate că așa ar zice, însă în aceeași măsură nu le-ar veni să creadă dacă le-ar spune Popovici :
ce contract de activitate sportivă are el de la Dinamo București3 (aproximativ €100k in 2022 si €82k în 2023, sume nete), ceva unic la nivel de club în lumea înotului,
faptul că tatăl lui, dl Mihai Popovici a fost și el în mod “providențial” angajat din 2022 și până acum ca managerul Academiei de Înot de la Dinamo,
că pentru titlul mondial din 2022 David a primit o premiere de €300,000, cu mult peste ce scria atunci în lege,
că pentru titlul olimpic și bronzul de la Paris a primit €378,000 de la COSR și club, pe lângă o mașină Toyota și două Hyundai-uri de la sponsorii COSR.
că pentru performanțele deja premiate mai sus, va mai primi în viitor și o rentă viageră de vreo €2500 pe lună cel puțin.
și, cireașa de pe tort 🍒, că toate premierile enumerate mai sus au fost neimpozabile (la fel cum va fi și renta din viitor) !
Leon Marchand (🇫🇷, 4x🥇 + 1x🥉 la Paris), Summer Macintosh (🇨🇦, 3x🥇 + 1x🥈) si Matt Richards (🇬🇧, 1x🥇 + 1x🥈) , veniți în vizită la Lia Manoliu, să zicem, ar fi complet înmărmuriți de câți bani cheltuiește România pentru a premia și salariza un singur campion, când :
În Franța, premierile sunt de “doar” €80,000 pt aur olimpic si €20,000 pentru bronz, dar sunt și impozitate ca orice venit, astfel încât Marchand a rămas cu doar ~ €155,000 din totalul de €340,000 primiți de la Statul Francez.

Canada acordă C$20,000 pentru aur olimpic, tot impozabili, iar de-a lungul unui ciclu olimpic, sportivii de top primesc cel mult C$1,765 pe lună prin programul unitar de asistență pentru performanță.
In UK, nu se acordă nicio liră premiere pentru medalii, iar un înotător din cea mai înaltă categorie cum e Richards primește o stipendă de aproximativ £28,000 pe an, brut, adică £1,900 net pe lună.
“David, las-o incolo de treabă, România are bani să iți bage doar ție aproape un milion de euro cash în buzunar într-un ciclu olimpic, și nu poate să renoveze un bazin ? Cât costă renovarea asta ?” ne închipuim că ar întreba Matt Richards cu oarecare invidie în glas pe David, atunci când ar prinde un moment între patru ochi.
Cât costă renovarea la Lia Manoliu ? Cam cât jumătate din premierile olimpice de la canotaj și înot, adunate.
Conform Europa Libera, CNI a fixat prețul pentru renovarea complexului de înot de la Lia Manoliu la €6.5 milioane euro. Un exercițiu de calcul arbitrar ne face să observăm că dacă premierile obscene de la canotaj de €8.75 milioane împreuna cu sumele plătite în ultimul ciclu olimpic lui David Popovici și antrenorului sau (approx. 1 milion euro) ar fi fost doar înjumătățite, aproape se strângea suma pentru renovare. Eventual dacă mai renunțam și la organizările costisitoare și inutile de Campionate Europene de juniori, și ne concentram pe investiții în condiții de pregătire și în infrastructură, se făceau banii, renovam bazinul, și nu mai râdeau de noi colegii din alte țări ai lui David, veniți în vizita imaginară. Plus alte și alte lucruri esentiale pentru care se zice că nu sunt bani, dar de fapt banii se duc “pe buzunar”.
Sunt premierile excesive enumerate mai sus vina lui David Popovici ? Evident că nu. Dar ele explică achiziția de porsche care a făcut vâlvă în presă. Și îl lasă în off-side pe David atunci când el se plânge de condițiile de pregătire, sau de interesul Statului pentru sportivi.
El și familia lui sunt doar “la primire”, și e greu de imaginat un scenariu în care cineva ar zice nu dacă Statul Român ar ține morțiș să te plătească regește4 deși într-o lume normală nu ar fi nevoie, că nu e ca și când poți pleca altundeva.
Sau poate ar fi putut pleca, David Popovici ? Poate l-am fi putut pierde, și îl plătim ca să rămână ?
Cătălin Tolontan pare să spună că da, pentru că - atenție - David avusese șansa să plece cu bursa sportivă la universitate în SUA, iar valoarea bursei respective, refuzată de el, e contravaloarea pe care noi ca popor i-o datorăm, drept răsplată că nu ne-a părăsit.
Cumva, în percepția complet obtuză din România despre ceea ce înseamnă bursele sportive în NCAA și concuratul pentru universitățile Americane, cele două variante : câștigatul de medalii pentru România și studiile în SUA erau mutual exclusive. Dacă Popovici accepta bursa, și investea (timp) în educație la americani, ne luam adio de la medaliile câștigate pentru România. (!?!)
Ce să-i explici lui Tolontan că francezul Leon Marchand a câștigat la Paris fiind de 2 ani student la Arizona State University, sub comanda lui Bob Bowman ? Sau că la Regata Olimpică la canotaj au participat 91 de canotori non-americani care studiau sau studiaseră și concuraseră în universități americane ?

Oare ne-a făcut deci, nouă ca țară, o favoare, sau o defavoare David că a ales să nu plece la studii cu bursă ?
”Universitatea de Gimnastică Stanford”
O rază de speranță vine din știrea că România va avea prima sportivă5 la Stanford University, Ana Barbosu încrezându-se în noi la CRA și fiind prima sportivă titrată la nivel de podium olimpic din România care alege calea studiilor de înalt nivel în paralel cu sportul.
După cum reiese și din articolul lui Tolontan, în România plecăm însă, foarte foarte de jos, în a înțelege “cu ce se mănâncă” faza asta cu bursele sportive la universități în SUA, ba chiar cu a putea pune pe hartă sau a distinge nume de universități, lucru sintetizat zic eu perfect de burtiera Digi24 care anunța știrea despre Ana Barbosu : “a fost acceptată la Universitatea de Gimnastică Stanford” :)
Acesta este nivelul, momentan.
Este și motivul pentru care existăm, la Crazy Rich Athletes : să schimbăm mentalități, și să informăm.
Second hand
Spun “marea majoritate” pentru că da, l-am văzut protagonist și în campanii la Raiffeisen Bank și Edenia. Sumele au fost însă “rounding errors” în economia banilor primiți de la Stat, cu atat mai mult cu cat au fost și impozabile.
Dinamo unde apropo, condițiile de antrenament sunt foarte bune !
Politicienii și reprezentanții lor la cluburi și federații fac asta cel mai probabil pentru a-și face imagine și pentru a acoperi alte matrapazlacuri și premieri umflate de pe urma performanțelor tale, gen parandăraturile prezumtive descoperite la canotaj. O mai fac și pentru că așa e gandit mecanismul de finanțare : dacă raportezi că ai legitimati campioni, primești finanțare. Explicat aici.
Au mai fost cu bursă sportivă la Stanford doi băieți români : Matei Dăian (baschet ‘13) si actualmente al nostru sportiv de la CRA - Alex Gheorghe (polo ‘27)
Bravo Andrei. Inca un articol bun, cu cifre reale, care pune in perspectiva mentalitatea din Romania si o compara cu ce se intampla in lumea larga.
Felicitari pentru succesul si sustinerea Anei Barbosu. Fiecare suflet salvat conteaza. Poate astfel vor creste si numarul ideilor si perspectivelor care ajung in spatiul Romanesc.