Recolta de Sportivi Olimpici la Hectar
Cum (și de ce) Steaua, Dinamo, Rapid și CSM București își umflă artificial legitimările de sportivi olimpici din Team România 🇷🇴
Au început Jocurile Olimpice de la Paris. Mă aștept să fie senzațional și voi fi acolo !
Înainte de orice, o mică precizare.
După părerea mea, în spațiul autohton exista suficiente outlet-uri media care fie informeaza factual despre rezultate, fie spun cu multă măiestrie poveștile frumoase din jurul sportivilor Români de la Paris.
Însă pe acest blog mă voi concentra (ca de obicei) pe lucrurile care îmi sar în ochi ca fiind greșite, aiurea, bătătoare la ochi, nelalocul lor, despre participarea Team România (plus întregul alai de federali, politicieni și plante agățătoare care gravitează în jurul echipelor1) la această competiție. Unghiul din care îmi propun sa abordez subiectele este cel al politicilor publice, a felului cum alegem să facem lucrurile în sportul si olimpismul românesc. Nu în ultimul rând, voi vorbi despre mesajul care ne este servit nouă, muritorilor, despre cât de roz și de înfloritoare sunt strategiile din sportul românesc care ne-au dus până aici.
România a trimis la Paris pentru Jocurile Olimpice o delegație de 106 sportivi, însoțiți de foarte mulți oficiali. Odată cu anunțul final al componenților lotului olimpic, am observat cum cele 4 mari cluburi bucureștene2, ale căror subvenții primite reprezintă adunat aproximativ jumătate din întreaga finanțare din bani publici a sportului Romanesc3, au postat cu mândrie câți dintre sportivi (și antrenori) sunt “ai lor”, legitimați la club.
Nimic anormal, o să spuneți, e firesc să se mândrească cu ai lor sportivi olimpici.
Așa ar fi, doar că o analiză mai atentă ne face să observăm forma fără fond, care stă la baza multor alte abordări de politici publice în sportul Românesc.
O bună parte dintre apartenențele sportivilor olimpici la cluburile respective, raportate cu fală de către acestea, sunt:
de formă, dar fără fond - sportivii nu au trecut vreodată prin acel club, decât eventual pe la casierie și fac antrenamente exclusiv cu lotul național
pentru imagine - adică pentru a justifica subventiile viitoare - “avem x olimpici !”
inutile (dar costisitoare) - clubul nu ar avea de ce să legitimeze tenismene profesioniste din top 100 WTA care concurează doar pentru ele, de exemplu. Sau înotători pe €7,000 pe lună.
super recente (de genul, abia s-au transferat la clubul respectiv acum 2 săptămani)
De ce ? Cel mai probabil pentru că în opacul și întortocheatul sistem al banilor publici din sportul românesc, cluburile “punctează” mai bine atunci când cer finanțări de la primării sau ministere, dacă au avut și niscaiva olimpici (doamne-ajută și medaliați!) la Paris.
Explic mai jos.
Mândrie și prejudecată
Cluburile bucureștene au nevoie de bani, de la buget, ca să continue orgia contractelor obscene de la sporturile de echipă sau să își liciteze între ele ca bezmeticele puținii sportivi români bunicei existenti, impuși de legea Novak. Au nevoie de bani și ca să premieze sportivi, și în general ca să domnească peste niște bugete din ce în ce mai mari, pentru ca unde e mult de împărțit, e și mult de tras pe buzunar.
Pentru a putea justifica bugetele din ce în ce mai mari, este nevoie să spună o poveste grandioasă presărată cu “academii” nou înființate unde fac sport sute de copii4, cu campioni olimpici si mondiali la canotaj5, cu David Popovici în vitrină, în fine, cu orice ajută imaginea, care la randul ei justifică bugetele imense, neauditate de nimeni dpdv al eficienței lor în producerea de NOI campioni.
Am zis NOI campioni, pentru că dacă analizăm atent, cluburile din București nu au - cu unele excepții6 - campioni pe care-i formează sau care se antrenează la ei, ci doar pun banul public pe masa și LEGITIMEAZĂ campionii de cum apar.
Sportivilor le convine. Esti campion ? Ai rezultate ? Te sună Steaua sau Dinamo, “alo, nu ai vrea să te legitimezi la noi ? Te plătim cu o sumă, contract de activitate sportivă, doar să putem zice că ești de la Steaua.”
Din nou, “ce e rău în asta ?” - poate veți spune. Nu e normal să te vrea un club mai mare dacă ești bun și confirmi ?
Nu și dacă acei bani plătiți sportivului ar putea fi gestionați coerent și unitar, și dimensionați eficient dintr-un singur cufăr, nu din 2-3 simultan.
Nu și dacă de fapt este zero utilitate pentru sportul românesc ca acel sportiv să activeze și la un club (de exemplu în tenis, înot, canotaj).
Nu și dacă este de fapt un fum în ochi ca să înghițim gălușca că se face performanță la acel club
Canotaj - să se împartă olimpicii de lot, să ajungă la toată lumea
Canotajul în România este un sport unde performanța se face EXCLUSIV la cele trei loturi naționale (juniori, tineret si seniori-Olimpic), 11 luni din an78 .
Însă dacă lucrurile stau așa, ce nevoie este să fie Simona Radiș legitimată la Steaua, sau Ancuța Bodnar la Dinamo? Dacă îmi spune cineva că Simona sau Ancuța au făcut vreodată în viața lor un antrenament la bazele cluburilor Steaua sau Dinamo, eu sunt dispus să-mi mănânc pălăria !
Dar asta nu e tot. Haideți să vorbim despre Rapid, care a reînființat secția abia acum un an și jumătate, dar în loc sa porneasca de jos cu a construi “grasroots”, a legitimat 3-4 sportivi de lot seniori si U23, la pachet cu antrenoarea Veronica Cochela. Aceștia nu vin nici măcar o oră pe săptămână la club, se antrenează permanent la lotul de seniori sau de tineret, sub coordonarea federației.
Sau, exemplul meu preferat, CSM București, care dacă nu știați, “livrează performanță” , mai ceva ca Fan Courier, doar ca sunt unii “contemporani” care “denaturează adevărul”. Adică d-ăștia ca mine.

În realitate, situația stă cu totul altfel. Legitmările la canotaj sunt de formă.
Am întrebat la CSMB dacă au secție de juniori, și cam ce se întâmplă la secția de canotaj :
“ La CSM nu există compartiment de juniori pentru că în anul 2019 a fost situația cu tăierea bugetului la nivel de club, cu întârzierea plății CAS-urilor și implicit tăierea tuturor investițiilor.
Așadar nu s-a putut investi în aparatura sau măcar o barcă. În acest sens nu s-a putut face selecție la nivel de copii neavand baza materială.
Situația financiară s-a menținut cu buget mic atat cat să supraviețuiești la nivel de secție.”
And then this :
I rest my case.
Asadar, “e multa (…) necunoaștere în spațiul public, idei mincinoase rostogolite intenționat de unii și preluate credul și haotic de alții…” . Oare Vlad Enăchescu se referea acolo la propriile postări, care aburesc lumea ? Stai liniștit Vlad, Nicușor Dan se luptă cu mafia imobiliară, și n-are timp sa verifice gogoșile pe care i-le serviți despre CSM Bucuresti.
Tenis - legitimăm jucătoare profesioniste de pe tur
La tenis exemplul de legitimari inutile si risipitoare este cel mai grăitor.
De la milionarul in euro Horia Tecau, legitimat (și angajat cu grad !) la Dinamo încă de cand juca turnee prin lume, până la legitimarea pasageră a Ralucăi Olaru la Dinamo fix înainte de Tokyo 2021, este greu de înțeles (dacă nu știm substratul explicat mai sus), de ce ar vrea un club să legitimeze și plătească tenismeni care concurează în ATP sau WTA doar în nume propriu.
Acum la Paris, Dinamo zice că le are pe Irina Begu și pe Jaqueline Cristian. Dacă are cineva o poză cu vreuna dintre ele concurând vreodată cu Dinamo scris pe spate, să mi-o arătați și mie.
Polo - numărăm și sportivii din viitor
La polo, Steaua, care avea deja 9 din 13 poloiști care au prins lotul (plus cei doi antrenori), nu se satură și-l trece pe răbojul olimpicilor stelisti și pe Silvian Colodrovschi, care abia a semnat cu Steaua cu 2 saptamani înainte, dar a evoluat până atunci la EN Turcoing, în Franța.
Dinamo nu se lasă mai prejos, și copiază pe Steaua. Deși avea un singur poloist dinamovist care e în lotul de Paris9, îl numără și pe Andrei Prioteasa, care a semnat doar cu o săptămână în urmă cu Dinamo pentru sezonul viitor, venind din Germania de la Spandau Berlin.
Tenis de masă - știați că Steaua joacă în Bundesliga ?
Eduard Ionescu a făcut meciul vieții în primul tur la Paris, și așa am aflat mai multe despre el. Dar relevant pentru ce spunem aici este că el stă în Germania și joacă în Bundesliga pentru 1. FC Saarbrücken-TT, dar aparent este legitimat și la Steaua. WHY ?
O să imi ziceti - păi e sportiv de lot, trebuie sustinut, cei din Germania nu-l plătesc bine, etc. Ok, poate așa e. Dar nu ar fi asta treaba COSR-ului, sau a federației ? De ce trebuie sa treacă banii și prin secția de tenis de masă de la Steaua ?
Dacă ați citit până aici, ați înțeles până acum de ce. :)
Într-o postare viitoare, voi explica și care sunt din punctul meu de vedere soluțiile la sistemul stupid și risipitor din prezent.
Until then, Hai România ! 🇷🇴
Despre asta cred ca voi scrie un articol separat cândva.
Steaua București, Dinamo București, Rapid București și CSM București. Dacă eram la algebră, puteam să fi dat factor comun “București” :) . Pentru ca wow, mai toți banii din sport merg la …București !
Mă refer la banii pentru sportul “de azi”, nu includ celelalte mari (si adesea ignorate) componente ale cheltuielilor publice cu sportul : rentele viagere și premierile pentru performanțe.
Dar care ai caror parinti, uita cluburile sa mentioneze, dau bani ca sa fie acolo, deci bugetul mai mare unde se duce ?
Dar care în viața lor nu au făcut un singur antrenament la club. Ba mai rau, unele cluburi nici nu au o barca sau un amarat de ergometru, dacă ar vrea sa faca. Vorbesc despre asta mai jos.
Situația descrisă este mai intalnita la sporturile individuale, nu la sporturile de echipa.
După ce ai fost descoperit și te-ai format la unul dintre cluburile de provincie, care sarăcele mor de sărăcie, că subvențiile nu ajung și la ele : Orșova, Botoșani, Falticeni/ Suceava, Constanta, Piatra Neamț, Călarași, Iași, Tg Mureș, Timișoara
Este sistemul păstorit de Marea Doamnă, Regina Fără de Egal a sportului Românesc. Dacă e bun sau rău, vom discuta în alte dăți. Spoiler alert : e mai mult rău :)
Matei Luțescu